Cea mai buna tableta

Patru table in test: de mult imi doream un articol despre cea mai buna tableta. N-am facut-o mai repede, concurenta Apple demna de luat in seama lasandu-se destul de mult asteptata. Acum insa, avem cativa concurenti seriosi demni de luat in seama pentru celebrul deja iPad, ajuns in prezent la versiunea a treia.

Pentru ca vreau sa fiu obiectiv, precizez din start ca toate tabletele de care vorbesc in postul de fata le-am "purecat" personal si detin una dintre ele (de la care scriu postul de fata). Care exact, nu va spun pentru a nu va influenta, dupa cum am spus si in alte posturi, decizia de a achizitiona una dintre ele va apartine, ideea de baza e sa alegeti in cunostinta de cauza.

Cum vorbim despre cea mai buna tableta ne vom orienta doar la varful de gama de la fiecare producator si doar la cele cu 3G. De ce doar la cele cu 3G? Pentru ca tableta este un gadget care se doreste a fi mobil, iar fara un sim in "fundul" tabletei personal consider ca nu avem mobilitate suficienta.

Despre ce tablete vom discuta? Evident intr-un post despre cea mai buna tableta nu putea sa lipseasca iPad-ul, fie el in versiunea a doua sau a treia. Samsung Galaxy Tab-ul poate este cel mai cunoscut competitor al primului nume vechiculat. Si evident, ultimul sosit in breasla, Asus Transformer completeaza trioul vedeta de astazi.

iPad 2 Apple

Ce ma impresioneaza intotdeauna la produsele Apple e acel "usability" greu de definit, intuitivitatea si usurinta cu care poti face ceva cu gadgetul tau Apple intr-un anumit context. Cei care detin iSomething stiu despre ce vorbesc, restul pot doar intui (sper sa nu fiu acuzat ca sunt fan Apple, nu sunt, admir doar acel "usability" pe care altii incearca sa-l imite cu greu). iPad 2-ul este deja o tableta matura, fiind deja aproape de a fi inlocuita cu iPad 3, insa am tinut sa vorbesc despre ea in postul de fata pentru ca la pret se incadreaza in aceeasi plaja cu cele produse de Samsung si Asus. Ce m-au impresionat la iPad 2? Pe langa "usability", autonomia bateriei care chiar tine 10 ore, camerele integrate (cea spate HD 720p), procesorul dual core ce ofera o viteza excelenta, aplicatiile raspund rapid si foarte important, nici una nu crapa. Acum poate intelegeti ce am vrut sa spun prin "usability", printre altele...

iPad 3, evident nu putea sa lipseasca nici el. Fiind printre ultimele aparitii pe piata, pretul sau este poate un pic piperat, varianta cu 64 de Gb fiind in jur de 3700 de lei. Si ca sa va dovedesc ca nu sunt fan Apple, eu personal sunt impotriva aruncarii banului doar pe "brand", fiind constient, si aici poate toata lumea e de acord, ca o parte din pretul dat pe produsele Apple se duce daca nu pe brand, pe acel "usability" de care vorbeam mai sus. Ce mi-a placut la iPad 3? Evident noul ecran retina display cu o rezolutie absolut uimitoare de 2048 x 1536 pixeli care ar face sa paleasca si monitoarele full HD de 22 de inci. 4G-ul cu care se lauda nu m-a impresionat prea mult, pentru ca la noi... pauza. iPad 3 e totusi un pic (sub un milimetru) mai gros decat iPad 2-ul si cantareste un pic mai mult. Demn de remarcat la iPad 3 este si noul sistem de operare iOS 5, printre cele mai utile functii ale acestuia numerandu-se si Notification Center-ul (da, cei de la Apple l-au furat de la Android) si iMessage-ul. Ramane de vazut daca iMessage-ul va deveni la fel de popular ca Yahoo! Messangerul, cert e ca nimeni nu ar mai trimite SMS-uri daca toata lumea ar avea un iSomething dotat cu iOS5. Ce nu-mi place la nici unul din iPad-uri e faptul ca nu au decat un difuzor, spre deosebire de concurenta. Trebuie sa recunoastem insa, dimensiuniile mici cer sacrificii si evident acesta este unul dintre ele.

Si acum sa trecem la concurenta... Evident de la Samsung nu ne puteam opri decat asupra Galaxy Tab2 P5100, in varianta de 10.1 inci. Este tableta cu cel mai mic pret din cele prezentate, performantele pe care le ofera si caracteristicile tehnice fiind insa acceptabile si catalogand-o printre tabletele cu cel mai bun raport calitate / pret. De asemenea este cea mai usora tableta pe care am testat-o, cantarind doar 583 de grame. Autonomia de lucru de noua ore concureaza cu iPad-ul, procesorul dual core la 1Ghz este si el suficient de puternic pentru a rula filme in format full HD (1080p) si a oferi o experienta placuta de lucru cu noul sistem de operare de la Google, Android, ajuns la versiunea 4.0. Nu impresioneaza la rezolutia ecranului 1280x800, fiind totusi superioara celei oferite de iPad 2. Ca scurta observatie, Samsung Galaxy Tab2 P5100 s-a impacat perfect cu SIM-ul 3G oferit de Digi (RCS-RDS), fiind singura tableta din cele prezentate pe care am testat-o cu acest furnizor de servicii de date mobile.

Una dintre cele mai bine vandute tablete de la noi este Asus Transformer TF300TG. Aceasta impresioneaza in primul rand cu procesorul Quad Core produs de NVidia la 1.2 Ghz dar si camera fata de 8 megapixeli, punct la care surclaseaza pana si iPad 3-ul. Rezolutia ecranului este identica cu a tabletei Samsung prezentate anterior, autonomia anuntata de producator fiind de aproximativ 10 ore. Asus Transformer TF300TG ruleaza si ea fara probleme Android 4.0. In foarte multe fotografii si clipuri promotionale aparute pe Internet, aceasta tableta este expusa impreuna cu un docking station care insa costa suplimentar, deci e bine inainte sa achizitionati aceasta tableta sa verificati daca ceea ce comandati este varianta cu sau fara dock. Docking stationul tansforma aceasta tableta (vorbim doar de Asus Transformer TF300TG) intr-un adevarat laptop, pe langa functia de tastatura si capac protector pentru tableta, extinzand specificatiile tehnice ale tabletei cu un port USB, card reader, dar si pana la 14 ore de autonomie.

Evident mi-ar fi placut ca in posul de fata sa vorbim si de Microsoft Surface. Cum insa aceasta tableta se lasa inca asteptata (probabil va aparea dupa lansare Windows 8) nu pot decat sa o amintesc acum spre final, pentru a fi "fair" cu toti producatori. Astept insa nerabdator si parerile voastre, legate de intrebarea care este cea mai buna tableta. Daca va placut postul, ca de obicei, nu uitati sa dati un Like pe reteaua de socializare preferata.

Flash player Linux

Cred ca nu sunt singurul care are instalat pe calculator pe langa deja clasicul Windows si o distributie de Linux. Mare majoritate merg pe Ubuntu, eu recunosc insa ca imi place mult Fedora si Cent OS. Indiferent de distributie, poate multi dintre voi, inclusiv eu ne-am pus la un moment dat problema instalarii plugin-ului (playerului) de Flash clasicului Firefox cu care vin majoritatea distributiilor Linux.

Daca la inceput, pe vremea cand Flash-ul era dezvoltat de cei de la Macromedia, din cate tin eu minte suportul Flash pentru Linux era aproape inexistent, aveam sperante mai mari odata cu absortia Macromedia de catre Adobe. Sperantele erau cu atat mai mari, cu cat Android-ul care de altfel nu e decat un Linux cosmetizat de cei de la Google prindea din ce in ce mai mult, iar site-uri ce ofereau continut intr-un player Web bazat pe Flash precum YouTube deveneau si ele din ce in ce mai populare.

Suportul Adobe pentru Flash a venit natural, acestia oferind in cele din urma un repository fie el yum based sau apt-get based pentru instalarea pluginului de Flash pe multe dintre distributiile de Linux poulare.

Saptamana trecuta, vrand sa instalez pluginul pe o noua distributie de Linux m-am lovit la Adobe de urmatorul mesaj:

"NOTE: Adobe Flash Player 11.2 will be the last version to target Linux as a supported platform. Adobe will continue to provide security backports to Flash Player 11.2 for Linux."

WTF? De ce, va las pe voi sa va dati cu presupusul. Sa urmeze oare declinul ca amenintare directa a HTML5? In incheiere, va las cu un filmulet relativ recent in care Linus Torvalds isi da cu parerea despre suportul Linux oferit de NVidia:



Voi ce parere aveti despre anuntul Adobe privind incetarea suportului pentru Linux in ceea ce priveste Flash player-ul? Daca v-a placut postul nu uitati sa dati Like sau share pe reteaua de socializare preferata.

Buy back Nikon

Unul dintre cei mai mari retaileri foto de la noi, F64, si-a anuntat participarea in promotia buy back Nikon in perioada 30 mai - 30 iunie, oferind un discont fara precedent la DSLR-ul care il numeam cu cateva posturi din urma cel mai bun DSLR al momentului: Nikon D7000.

Astfel, in perioada sus mentionata, F64 ofera la buy back o reducere de 1500 de lei la achizitionarea pachetului Nikon D7000 + obiectiv 18-105 VR, pachetul fiind disponibil la doar 3999 lei in conditiile predarii la schimb a unui DSLR + obiectiv functional. Practic, daca va doriti un upgrade, orice DSLR ati detine pana in moment, acesta valoreaza 1500 de lei. Mai multe detalii despre promotie aici. Ramane de vazut daca si Emag se va alatura campaniei, in momentul la care scriu aceste randuri, pretul pe Emag a ramas nemodificat (verifica aici pretul pachetului D7000 + obiectiv 18-105 pe Emag).

Laptop pentru jocuri

In ultmii ani un laptop a devenit la fel de indispensabil precum un telefon mobil. Fie ca e folosit la scoala, facultate, in delegatie, birou sau acasa tot mai multi romani isi cumpara unul optand in favoarea acestuia in detrimentul unui sistem desktop clasic. De ce? In primul rand datorita faptului ca sistemele laptop s-au ieftinit suficient de mult si sunt accesibile la pret. In al doilea rand, prezinta avantajul mobilitatii, pentru multii fiind important acest fapt.

Cel mai bun laptop pentru gaming

Cand vine vorba despre jocuri din start trebuie sa intelegem ca trebuie sa facem un mic compromis. Chiar si un laptop de ultima generatie, special dedicat gaming-ului va atinge cu greu performantele unui desktop special construit pentru acest domeniu. De ce? Pentru ca mobilitatea si dimensiunea vin cu cateva dezavantaje legate mai ales de puterea de procesare a unui sistem. O placa video puternica si un procesor puternic intr-un sistem desktop inseamna din start putere mare de consum si elemente de racire active, elemente care sa zicem nu prea se impaca cu caracterul compact al unui laptop. De ce ar trebui sa tinem cont in alegerea celui mai bun laptop pentru jocuri? Evident cateva caracteristici primeaza, precum placa video dedicata, procesorul sau memoria dar exista si alte aspecte care nu ar trebui neglijate. Spre exemplu un gamer inrait poate tine si la calitatea sunetului, din acest punct de vedere majoritatea laptopurilor lasand de dorit sau la viteza de incarcare a jocului preferat, din acest punct de vedere un HDD SSD fiind indicat, sau cel putin unul clasic la 7200 de rotatii pe minut.

Incercam in continuare sa ne uitam peste ofertele din on-line-ul romanesc pentru astfel de sisteme si sa extragem cele mai bune configuratii inclusiv pe baza raportului calitate pret dar si a scorului obtinut de placile grafice ale acestor laptop-uri in  3DMark 11. Ne vom opri mai intai asupra sistemelor cu preturi "pamantesti" (accesibile ca pret pentru buzunarele romanilor), dar in final ne vom concentra atentia si asupra unui sistem de vis care ar face deliciul oricarui gamer.

Best-buy: Acer Aspire 5755G

Desi placa sa video, NVidia GeForce GT 540M, nu are cel mai mare punctaj dintre modele prezentate in postul de fata (960 puncte in 3DMark 11), am plasat acest model pe locul 1 mai ales din perspectiva best-buy. In avantajul sau sunt suportul pentru DX 11, cei 2 GB RAM dedicati ai placii video si nu in ultimul rand pretul, in Romania fiind disponibil in jurul sumei de 2600 RON. Procesorul i5 la 2.4Ghz, cei 4GB RAM (expandabili la 8 GB), dar mai ales hard diskul de 750 de GB il fac un sistem demn de luat in seama.

Best-performance: Asus G51JX-SX260D


Asus G51JX-SX260D, desi este dotat cu o placa grafica NVidia GeForce GTS 360M care suporta doar DirextX 10 si doar 1Gb de memorie video ar fi alegerea cea mai performanta care poate fi obtinuta la un pret decent: 3850 RON. GPU-ul acestui laptop atinge in 3DMark 11 cel mai mare punctaj din cele trei prezentate in aceasta  sectiune: 1120 puncte. Acest scor surprinzator de bun este datorat in special GPU-ului din seria GTS dar si memoriei GDDR5 cu care aceasta placa este inzestrata. Evident, in ceea ce priveste celelalte dotari, Asus G51JX-SX260D este inzestrat si el cu un procesor i5 la 2.26 Ghz, dar din pacate cei 4 GB RAM din dotare sunt maximul cu care acest sistem poate fi dotat. Demn de luat in seama la acest model e hard diskul, care desi are doar 500 de GB ofera performante superioare datorita celor 7200 de rotatii pe minut.

Best-price (cel mai ieftin laptop pentru jocuri): Dell Inspiron N5110


Printre cele mai ieftine sisteme laptop cu placa video dedicata se numara si Dell Inspiron N5110. Placa sa video NVidia GT 525M, dotata cu 1 GB de RAM este capabila in 3DMark 11 de 680 puncte, punctul forte al acestui sistem fiind insa pretul: 2250 RON. Pretul mai mic este dat si de dotarea acestui laptop doar cu procesor i3 la 2.2 Ghz si a unui hard disk de doar 320 de GB desi la capitolul memorie RAM este pe picior de egalitate cu sistemele de mai sus fiind inzestrat cu 4 GB RAM.

Inainte de a ne desprinde cu picioarele de pe pamant cu o configuratie de vis, recapitulam rapid performantele si specificatiile sistemelor de mai sus pentru a fi mai usor de comparat:

Model	Placa Video	RAM Video	DirectX	CPU	Scor 3DMark 11	Pret (lei)
Acer Aspire 5755G	GeForce GT 540M	2 GB	DX 11	i5, 2.4 Ghz	960	2600
Asus G51JX-SX260D	GeForce GTS 360M	1 GB	DX 10	i5, 2.26 Ghz	1120	3850
Dell Inspiron N5110	GeForce GT 525M	1 GB	DX 11	i3, 2.2 Ghz	680	2250

Cel mai tare laptop pentru jocuri

Cat ati fi dispus sa dati pentru un laptop pentru jocuri? Ca sa nu o lungim prea mult, va prezentam mai jos principalele caracteristici ale unei configuratii de vis: Alienware M18x.

• Procesor: i7 Extreme la 2.5 Ghz (cu 8Mb de cache am completa noi, cache care ar face invidios pana si un sistem desktop)
• Monitor: LED Full HD 1080p (1920 x 1080), 18.4 inch
• RAM: 16 Gb
• Unitate optica: Blu-Ray Combo
• Subwoofer integrat (se plangea cineva de calitatea sunetului unui laptop?)
• Hard disk: 512 GB SSD
• Placa video: 2 x (a se citi doua) GTX 580M in SLI (da, e posibil chiar si intr-un laptop), 4 GB memorie video dedicata, fiecare dintre placi fiind capabila de 3710 puncte in 3DMark 11
• Baterie: 12 celule (avem de a face totusi cu un mic monstru)

Toata aceasta configuratie vine cu niste costuri: 5.4 kilograme (vorbim de un laptop totusi) si un pret pe care va lasam sa-l descoperiti aici.

Ati da atat de mult pe un laptop pentru jocuri?

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Cel mai bun media player

Playere-le media HD au devenit din ce in ce mai comune, multi dintre noi optand pentru astfel de device-uri pentru a viziona filme in format HD, in special MKV, pe televizor.

Trebuie spus in primul rand ca multe televizoare de ultima generatie, in special cele de la Samsung dar nu numai, au integrat un astfel de player care permite conectarea stick-urilor USB sau chiar a hardisk-urilor de capacitate mai mare. Astfel de playere integrate isi fac uneori treaba de minune dar exista situatii in care suntem limitatii de anumite functionalitati si ne dorim un media player care sa ne satisfaca asteptarile pe deplin, atat in ceea ce priveste ergonomia, dotarile, facilitatile si usurinta in utilizare cat si in ceea ce priveste formatele video si audio suportate.

Cred ca e de prisos sa spus ca, pentru a ne bucura cu adevarat de formatele video HD, trebuie sa dispunem de un televizor cel putin HD Ready (720p) daca nu Full HD (1080p) dodat cel putin cu o intrare HDMI.

De ce am opta pentru un astfel de media player extern?

• In primul rand daca televizorul LCD, LED sau plasam este de generatie un pic mai veche e posibil sa nu aiba integrat nici un fel de media player caz in care un player extern e singura optiune viabila.
• Player-ul integrat e posibil sa nu suporte o serie de formate video sau audio, limitare desul de frecvent intalnita tinand cont ca pentru a reduce costurile unii producatori nu implementeaza codecuri patentate (spre exemplu unele LG-uri nu suporta audio DTS). Tot la acest punct as adauga si diferitele formate de subitrari cu care playerele integrate din televizoare nu se impaca.
• Ne dorim un player inteligent care pe langa functia de player sa indeplineasca si alte functii precum: client de torrent, storage & file server, suportul unui hardisk intern, You Tube player si acces la alte servicii multimedia din Internet.
• Unele playere din gama high end sunt adevarate sisteme multimedia, pe langa rolul de HD media player, functionand in acelasi timp ca: Bluray player, amplificator (amplituner) digital, FM radio player, decodoare DTS & Dolby suportand in acelasi timp sistem de boxe 5.1 sau chiar 7.1.
• Unii producatori sunt mai activi in ceea ce primeste actualizarile de firmware. Din acest punct de vedere e de dorit un astfel de player care sa ne surprinda cu noi functionalitati la fiecare update de firmware, iar un player dezvoltat pe o platforma hardware cu potential e de dorit.

Din acest punct de vedere, majoritatea player-elor cu firmware actualizat frecvent sunt bazate pe Linux, dar acest lucru nu este neaparat o regula. Cum insa incercam in postul de fata sa raspunde la intrebarea "Care e cel mai bun media player?" sa trecem in revista, in functie de pret, cam ce gasim demn de luat in considerare in acest domeniu pe piata romaneasca. Cum cel mai bun lucru e dat evident de raportul calitate pret, ma voi opri asupra a trei HD media player-e pe care eu le consider cele mai bune in segmentul lor de pret.

In gama low cost printre cele mai bune rapoarte calitate / pret il are Egreat EG-R6B iar in Romania il gasiti la un pret de aproximativ 270 de lei aici. Desi la acest pret are cateva minusuri, recunosc ca mi-am cumparat unul fiind influentat atat de pret cat si de review-urile sale pozitive dar si de suportul destul de bun pe care il ofera importatorul oficial in Romania. Ce-l trage in jos e in primul rand telecomanda (lucru pe care l-am rezolvat cu ajutorul magicei mele telecomenzi universale despre  care v-am povestit aici) si faptul ca nu poate fi conectat la Internet, nici macar wireless (desi exista unele zvonuri pe site-ul importatorului in Romania ca o viitoare versiunea de firmware ar putea suporta aceasta functie). Cum nu tineam neaparat sa ma dau pe net din telecomanda si nici sa fac streaming la filme prin retea lipsa accesului la Internet nu m-a deranjat. Punctele sale forte sunt pretul, faptul ca a deschis orice fisier pe care l-am testat si nu in ultimul rand, e silentios fiind bazat pe un chipset relativ nou al celor de la Realtek.

In gama de mijloc demn de luat in seama e Western Digital TV Live HD Hub. Acesta impresioneaza in primul rand prin hardiskul integrat de 1 terabyte dar si prin placa de retea gigabit din dotare. Nu in ultimul rand demn de luat in seama e si faptul ca vine de la un producator renumit dar si design-ul destul de elegant al acestuia.

Dune HD MAX e probabil cel mai complet HD media player. Probabil ar fi mai usor sa enumeram cei lipseste decat sa-i enumeram cele mai importante specificatii. Incerc cu greu sa-i gasesc neajunsuri si proabil singurul care il gasesc e pretul de 1800 de lei. Dar poate nici pretul nu e mic tinand cont cate stie si poate. Cateva dintre specificatiile sale care il fac atractiv ar fi: unitate blu-ray incorporata, decodarea DTS HD si iesire analogica 7.1, client de torrent si browser integrat dar si posibilitatea de a ii adauga un HDD internet de 3.5 inci SATA. Recunosc pare tentat mai ales datorita unitatii blu-ray incorporate dar si datorita iesirilor audio 7.1.

Evident exista pe piata si alte modele. Demne de mentionat ar mai fi cele de la Philips sau Asus, dar si cateva de la producatorul autohton E-Boda. Daca credeti ca vreun anumit model menita pomenit, astept cu interes parerile voastre.

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Filtre obiective

Ce trebuie sa stii despre filtrele obiectivelor DSLR inainte de a achizitiona unul?

M-am hotarat sa scriu acest post dupa ce doi cunoscuti de-ai mei in ultima luna au dat-o in bara din acest punct de vedere, sau ca sa ma exprim altfel au facut alegeri pe care le consider total nefericite si neinspirate.

Multi fac greseala sa achizitioneze cele mai ieftine filtre neconsiderandu-le cel mai important factor in reusita unei fotografii. In primul rand multi incepatori posesori de DSLR-uri nu inteleg nevoia unui filtru asociat unui obiectiv. Pentru multi, filtrul trebuie sa fie acolo, mai mult pentru a proteja obiectivul (si nimic mai mult). De ce fac aceasta greseala? Pentru ca nu au factor de comparatie. Nu pot compara din start fotografia realizata cu filtru sau fara filtru, repet, pentru majoritatea filtrul avand doar rol de protectie.

Filtrele aparatelor foto se impar in mai multe categorii. Astfel cele mai importante dupa mine ar fi:

• filtrele protectoare;
• filtrele neutre;
• filtrele UV;
• filtrele de polarizare (liniara si circulara);
• filtrele pentru efecte speciale.

Filtrele protectoare, ofera dupa cum le spune si numele protectia elementului frontal al obiectivului si a obiectivului in sine. De obicei acestea sunt construite dintr-o sticla mai rezista la zgarieturi decat sticla din care este alcatuit elementul fontral al obiectivului. In plus, pe langa protectie la zgarieturi preintampina (cu mai mult sau mai putin succes) patrunderea in cadrul obiectivului a firelor de praf oferind in acest sens si protectie impotriva stropilor de ploaie. In plus, un filtru se curata mai usor decat elementul frontal al obiectivului, iar in caz de accident, evident se inlocuieste mai usor (atat ca inlocuire propriuzisa cat si ca efort financiar). Filtrele neutre le recomand doar in situatii in care orice alt tip de filtru nu e de dorit, celelalte tipuri de filtre indeplinind in acelasi timp si rol protector.

Filtrele neutre au ca principal scop prelungirea timpului de expunere cu cateva trepte (3 in general). Actioneaza prin estomparea unei parti a cantitatii de lumina ce patrunde in obiectiv. Sincer nu prea m-am dat in vand niciodata dupa astfel de filtre, in general fotografii sunt avizi de lumina, lumina buna chiar, dar exista situatii in care prea multa lumina strica sau pur si simplu se se doreste obtinerea unor efecte interesante folosind timpi mai lungi de expunere (situatie in care folosirea unui trepied e obligatorie).

Filtrele UV, impreuna cu cele de polarizare sunt cea mai folosita categorie de filtre pentru obiective. Pe langa rol de protectie, blocheaza lumina ultravioleta fiind in acelasi timp complet transparente pentru spectrul vizibil. Acest lucru imbunatateste contrastul fotografiei, efectul lor fiind mai sesizabil in fotografia realizata la nivelul marii sau la altitudini mari unde radiatiile UV sunt mai puternice.

Poate cele mai importante filtre sunt cele de polarizare circulara. Acestea reduc efectul de flare si reflexia luminii de pe suprafetele non metalice imbunatatind in acelasi timp contrastul fotografiei finale dar si saturatia culorilor. Folosite in fotografia de peisaj, filtrele de polarizare accentueaza albastrul cerului. Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca acestea nu se pot folosi (sau se pot folosi mai greu) daca elementul frontal al obiectivului se roteste in timpul operatiei de focalizare.

Tehnic in alegerea unui filtru trebuie sa tinem cont de:

• Daca obiectivul suporta sau nu filtre. Marea majoritate suporta, insa unele obiective cum ar fi cele wide angulare nu suporta nici un fel de filtru (datorita elementului frontal bombat mult in exteriorul obiectivului). Din nou, daca ne dorim un filtru de polarizare circulara s-ar putea sa nu-l putem folosi cu succes. Si pentru ca am fost intrebat, obiectivul de kit de pe multe Nikon-uri, ma refer aici la 18-55 VR nu suporta astfel de filtre (sau cel putin utilizarea lor e mai dificila) intrucat elementul frontal se roteste in timpul focusului.
• Dimensiunea filtrului (diametrul sau). Aceasta trebuie sa corespunda cu specificatiile obiectivului, fiecare obiectiv avand o specificatie denumita de obicei "filtru filet" care sa indice in milemetri dimensiunea filtrului acceptat. Dimensiunile frecvent intalnite se incadreaza intre 46 si 82 de milemetrii. Evident cu cat dimensiunea unui filtru este mai mare, pretul creste corespunzator.
• Calitatea sticlei folosita la realizarea filtrului. Evident, aici intervine factorul pret. CU cat un filtru costa mai mult cu atat avem siguranta faptului ca filtru respectiv are aplicate diferite tratamente cum ar fi cel antireflex, este construit dintr-o sticla mai rezisenta la socuri, etc.
• Grosimea filtrului. Unele filtre sunt special construite pentru a fi folosite cu obiective wide angulare (cele cu unghi larg de cuprindere). Aceste filtre trebuie sa aiba o grosime foarte mica pentru a nu aparea in cadrul la distante focale scurte, fapt ce ar duce la efect de vignetare in fotografia finala. De obicei astfel de filtre au termenul de "slim" in denumirea lor.

Nu in ultimul rand ar trebui sa tineti cont de pret. Multi fac greseala sa cumpere ce e mai ieftin in ideea ca filtru e tot filtru. Total gresit. Filtrele ieftine pot crea efecte de flare in fotografiile cu surse puternice de lumina, rezistenta lor la socuri nu e la fel mare, contrastul rezultat de multe ori e insesizabil, iar utilizarea lor in cele din urma e mult mai daunatoare in fotografia finala decat absenta lor. Personal consider ca efectul unul filtru ieftin (de orice tip ar fi) cu preturi de pana in 50 de lei este doar acela de a proteja elementul frontal al obiectivului de amprente.

Obiectivele de kit Nikon 18-55 (obiective ce se comercializeaza la 400 de lei varianta fara VR, respectiv 500 cea cu VR) accepta filtre de 52 de mm. Un filtru UV pentru un astfel de obiectiv poate costa de la 39 de lei pana la 175 de lei. Filtre care merita cu adevarat pot ajunge ca pret pana la jumatate din valoare obiectivului. Personal prefer seria HD Pro-Slim de la Hoya. Recunosc sincer ca nici nu am testat altceva (in afara de cele ieftine) dar calitatea acestora este unanim acceptata inclusiv in randul fotografilor profesionisti. Daca astfel de filtre va depasesc bugetul, aici gasiti filtre entry level destul de ieftine spun eu pentru a merita sa experimentati cu ele in idea obtinerii unor fotografii mai reusite.

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Saraca limba romana

Cu mai bine de un an in urma publicam pe blog un articol cu titlul Soft in limba romana in care criticam modul idiot de localizare in limba romana a unor aplicatii oferite din pacate de firme cu pretentii.

Zilele trecute navigam pe site-urile unor magazine de componente electronice prezente in on-line-ul romanesc in cautarea... nu conteaza. In oferta unui astfel de magazin (nu merita nici macar sa-i dau numele) am gasit produsul de care eram interesat si am aflat cu stupoare ca printre caracteristicile lui se regaseste si "Afisor: LED cu 3 digiti". WTF? (scuze, acum cred ca mi-am batut si eu joc de limba romana) De cand "Display" se traduce cu "Afisor"?. Puteau foarte usor sa-i spuna "Afisaj", dar cred ca nu-si bateau joc de limba romana nici daca il lasau "Display". Iar exprimarea cu "digiti" chiar m-a lasat masca. Mi-a venit sa le trimit un mail sa-i anunt respectos ca in limba romana exista cuvantul "cifre" care se potriveste de minune. Mi-am dat seama ca le fac un serviciu, din timpul meu, iar ei nu tocmai il merita.

Un pic pe langa subiect, dar o prostioara la fel de mare: pe un alt site (din aceeasi categorie) am aflat ca produsul de care sunt eu intereat poate opera intre anumite temperaturi, limitele fiind exprimate in grade Fahrenheit. Ar trebui sa fiu multumit ca produsul respectiv nu e capabil sa zboare cu nu stiu cate mile pe ora? Inteleg ca unele caracteristici ale produselor (spre exemplu diagonala monitoarelor) se exprima, unanim acceptat, in unitati de masura care nu ne sunt caracteristice romanilor, dar chiar nu sunt curios cate ozs (adica uncii) cantareste painea pe care o cumpar de la magzinul din colt.

Cel mai bun browser

In primul rand acest post este un raspuns articolelor "ieftine" aparute in mediul on-line romanesc care au anuntat cu surle si trambite ca "Chrome, a devenit al doilea cel mai folosit browser din lume, după Internet Explorer". Mi s-a facut in primul rand scarba de modul ieftin de preluare si traducere a unei informatii in limba engleza care prezinta niste cifre care nu au absolut nici o sustinere in mediul on-line romanesc. Autorii articolelor, evident niste semidocti in ale Internetului...

In urma cu mai bine de un an postam un articol pe blog legat de gradul de utilizare al celor mai populare browsere in mediul on-line romanesc. Cum in ultimul an s-au produs miscari destul de semnificative in acest domeniu, m-am gandit ca o comparatie intre prezent si situatia de acum un an e utila, relevand de fapt care este trendul in aceasta privinta. Ca si atunci, datele sunt valabile pentru un site din .ro cu numar de vizitatori semnificativi (cel putin 500.000 lunar).

Ca o recapitulare scurta acum un an si un pic (decembrie 2010) situatia statea in modul urmator:

Decembrie 2010

Si ca sa nu o lungim prea mult, in prezent situatia sta cam asa:

Februarie 2012

Comparativ, daca asezam cifrele intr-un tabel le putem interpreta mai usor:

Browser	Decembrie 2010	Februarie 2012
Firefox	42.79 %	33.12 %
Internet Explorer	32.12 %	20.63 %
Chrome	14.57 %	30.93 %
Opera	6.40 %	6.63 %
Safari	2.70 %	3.83 %
altele (mai ales browsere mobile)	1.42 %	4.86 %

Ce putem deduce din aceste cifre?

In primul rand Firefox (din pacate) si Internet Explorer sunt in cadere libera. Desi este inca cel mai popular browser din Romania, Firefox isi simte amenintata pozitia de Chrome care a trecut la pas de Internet Explorer, practic Chrome-ul dublandu-si in ultimul an numarul de adepti in Romania.

De ce oare? De ce a prins asa de mult Chrome-ul? Sa fie oare publicitatea discreta a celor de la Google? Fara sa vreau sa dau un raspuns, am sa va povestesc o mica intamplare. Ajutam o colega sa-si deviruseze un laptop (genul de fufa care da Ok, Allow, Continue, Next, Yes la orice mesaj) si am avut nevoie sa downloadez ceva. Din instinct, am pornit Firefox-ul, care cu greu, dupa un minut, un minut si ceva s-a urnit ca mai apoi sa crape imediat... Replica colegei: "Din acest motiv am renuntat la el si am trecut pe Google Chrome"... Replica mea: "Dar cele 6 toolbar-uri din ce motiv le-ai instalat"? "Pai s-au instalat ele". No comment. Asa-zisul feature introdus de Internet Explorer (cred, nici nu mai tin minte daca ei sau cei de la Netscape au venit cu aceasta idee) numit toolbar cred ca s-a dovedit fatal. In ceasul al 12-lea ultimele versiuni de IE si Firefox ma atentioneaza ca anumite plugin-uri si toolbar-uri incetinesc lansarea browserului, ca sa nu mai vorbesc de consum de memorie, crash-uri, poor desing, caracterul addware sau spyware uneori a acestora. Voi cate toolbar-uri aveti instalate la IE? Dar la Firefox? Dar la Chrome?

Fara indoiala Chrome-ul va trece si de Firefox. V-ati intrebat vreodata de ce a mai fost nevoie de un nou browser si de ce cei de la Google au tinut mortis sa aiba browser-ul lor? Raspunsul vi-l promit intr-un viitor post pe blog.

Ce mai putem deduce din tabelul comparativ de mai sus? Opera si-a pastrat pozitia de nisa. Inclusiv eu sunt printre aceia care folosc ocazional acest browser, recunosc mai ales pentru debugging si testare cross browser. Safari prinde din ce in ce mai mult si la noi mai ales datorita cresterii vanzarilor de iPad-uri. Cea mai mare creste, de peste 300%, a inregistrat-o segmentul browserelor mobile. Tinand cont ca tot mai multi dintre noi navigam de pe smart phone-uri, fie ele cu iOS fie cu Android, acest lucru nu mai mira pe nimeni.

Ce ne va rezerva viitorul vom vedea... Va promit un nou post in momentul in care vom avea un nou campion.

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Informatica in liceu

Pe mai multi profesori de informatica de facultate i-am auzit mereu sa se planga de modul in care este predata informatica in liceu. Zilele acestea am inteles si eu de ce. Un baiat din vecini, elev in clasa a IX-a la un liceu cu o sectie de profil, stiind ca "domnul de la 2" e bun la informatica, m-a rugat sa il ajut in rezolvarea unei probleme in pseudocod.

Enuntul problemei:

Se da un numar natural n. Sa se determine cel mai mare numar prim mai mic decat n.

Bun, nimic complicat. Unde e problema si unde vreau eu sa ajung de fapt? La modul "tâmp" de fortare a elevilor sa toceasca dea dreptul algoritmii. Ii ofer copilului urmatoare solutie, intr-un pseudocod cat mai apropiat de pseudocodul profesorului de la liceu:

intreg n, i, gasit;
citeste n;
i = n - 1;
gasit = 0;
cat timp ! gasit
inceput
   daca i este prim
   inceput
      afisare i;
      gasit = 1;
   sfarsit
   i = i - 1;
sfarsit

Bun, problema rezolvata. Copilul baiat desptet, ma intreaba imediat ce e cu conditia daca "i este prim". A urmat aproximativ urmatorul dialog intre noi:

Eu: Exceptand conditia respectiva, restul problemei l-ai inteles?

El: Da, e foarte simpla. N-am inteles cum de putem scrie daca "i este prim".

Eu: Pai aia e cu totul o alta problema pe care o ai rezolvata deja doua pagini inainte in caiet daca te uiti.

El: Stiu ca o am, dar nu trebuie sa o "bagam" si pe problema aia in asta?

Bun frate, nu i-ai invatat inca subprograme, dar nu forta copiii sa scrie programe in pseudocod lungi de 2 pagini. Ma intreb cati din profesorii de informatica din liceu au citit cartea lui Robert C. Martin: "Clean Code: A Handbook of Agile Software Craftsmanship". O traducere interesanta a unui citat celebru din aceasta carte am gasit pe CodingRomania.net:

Cele doua reguli de baza in scrierea unei functii sunt:

i) o functie trebuie sa fie foarta scurta;

ii) o functie trebuie sa fie mai scurta decat spune prima regula.

Poate ca unii dintre cititorii blogului imi vor reprosa ca algoritmul meu in pseudocod da rateuri pentru n = 2 spre exemplu si ca nu valideaza datele de intrare. Ce validare? In liceu nu s-a auzit de validarea datelor de intrare!

Adevarul e ca nici nu ar trebui sa fim pretentiosi cu profii de info din liceu. Un absolvent bun al unei facultatii de informatica sau calculatoare sigur nu se face prof de info. Pentru ce? Pentru 800 de lei (sau pe acolo, Boc knows).

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Cea mai buna consola

Care e cea mai buna consola de jocuri?

Pentru ca am vazut in ultimul timp o adevara nebunie in jurul meu legata de console (ba chiar campionate intregi in noaptea de revelion 2011-2012) si intrebarea legata de cea mai buna consola mi-a fost pusa si ea de cateva zeci de ori in ultimele luni, m-am hotarat sa scriu postul de fata, primul dintr-o serie pe care o voi dedica gaming-ului in general.

Ca de obicei, nu o sa va bag pe gat o anumita consola, o sa trecem in revista cele mai importante caracteristici ale acestora, in ideea de a putea alege mai informat si mai in cunostinta de cauza.

Ce apreciem sau nu la o consola?

Vechimea pe piata. Cu cat e mai veche, probabil cu atat e depasita deja moral, capabilitatile hardware ale consolei sunt limitate, in special cele grafice. Jocurile existente probabil nu se ridica din punct de vedere grafic la ultimele aparitii. Dar totusi aceste console au doua atuuri mari. Primul ar fi pretul acestor console. Spre exemplu o consola PlayStation2 poate fi achizitionata la un pret modic de 400 de lei. Al doilea atu ar fi faptul ca jocurile pentru aceste console sunt relativ ieftine, costa mult mai putin ca ultimele titluri aparute disponibile pentru PlayStation3 sau XBox 360, puteti gasi chiar si second hand la un pret derizoriu sau le puteti impruta de la prieteni care s-au plictisit de ele.

Consola portabila sau nu?

Desi nu doream initial sa trec in revista consolele portabile, totusi cateva randuri merita dedicate si acestora. Singurele predendente la titlul de cea mai buna consola portabila sunt in momentul de fata Nintendo 3DS si evident PSP-ul de la Sony. PSP-ul are avantajul pretului, Nintendo 3DS fiind in dezavantaj din acest punct de vedere (800 de lei mi se pare chiar mult, cu toata grafica ei 3D, pentru o consola de buzunar, e mai scumpa chiar decat un Wii produs tot de Nintendo). In plus, unele jocuri de succes cum ar fi Grand Theft Auto sunt disponibile pentru PSP si nu sunt disponibile pentru 3DS (ca si o parenteza, primele versiuni de GTA au fost disponibile totusi pentru o consola produsa de Nintendo, numita Game Boy Advance).

Si acum sa trecem la concurentii seriosi. Aici, lucrurile sunt destul de clare. Sau nu? Practic pe piata se bat pentru suprematie trei console:

• Wii de la Nintendo
• PlayStation 3 de la Sony
• XBox 360 de la Microsoft

Specificatiile hardware

Pe Wii, nu stiu de ce am am
categorisit-o la concurentii seriosi. O vad mai degraba plasata intre un PlaySation2 si un PlaySation3, desi initial se dorea a fi un concurent pentru PSP3 si XBox 360. Aparuta initial in 2006, recent in 2011 a avut parte de un facelift. Probabil isi merita locul aici datorita accesoriilor cu care vine, specifice celorlalte doua console: controlerele wireless si telecomanda care poate fi folosita ca pointing device (laser, frate!) detectand in acelasi timp miscarea in cele trei dimensiunii. De ce o vad la mijloc intre PS2 si PS3? In primul rand, datorita specificatiilor hardware. Tot in aceasta ordine de idei, spre deosebire de PlayStation3 sau XBox 360, Wii nu este dotat cu iesire HDMI, nefiind capabila sa redea HD 720p sau Full HD 1080p semnal catre un televizor LED sau LCD. In al doilea rand, inclusiv pretul cu care se comercializeaza si la noi (cam 650, 700 de lei) o plaseaza intre acestea.

Consola	PS2	Wii	PS3	XBox 360
Procesor	294 Mhz	729 MHz	3.2 GHz	3.2 GHz
GPU	147 Mhz	243 MHz	550 MHz	500 Mhz
Memorie RAM	32 Mb	64 Mb	256 Mb	512 Mb

Cu toate aceste neajunsuri se pare ca Wii totusi la nivel mondial (poate datorita pretului) depaseste ca numar de unitati vandute atat PS3 cat si XBox. Daca PS3 si XBox le vad ca pe niste console dedicate game-rilor inraiti, Wii il vad mai degraba ca pe o consola dedicata intregii familii si unor categorii diversificate ca varsta.

De la lansare, atat Sony cat si Microsoft si-au imbunatatit periodic consolele, desi specificatiile de baza au ramas cam aceleasi. Au trecut la tehnologia de fabricatie a procesoarelor in 45nm (fapt ce a dus la console mai silentioase datorita racirii mai facile), au marit continuu capacitatea hardiskului integrat sau au scos (Sony) modele dotate inclusiv cu Blu-Ray in locul clasicei deja unitatii de DVD.

Toate cele trei console permit intr-un mod sau altul conectivitatea la Internet. XBox-ul este dotat cu port de LAN, putand fi capabil optional si de conectivitate wireless. PS3-ul este dotat din start atat cu port LAN cat si cu wireless, aceasta din urma lipsind la modelele buget. Consolele Wii sunt dotate cu conectivitate wireless, conexiunea LAN facandu-se printr-un adaptor USB optional.

Avantajul PS3 si XBox stau in primul rand in specificatiile hardware mai ridicate capabile sa suporte (teoretic) jocuri cu grafica mai complexa. In ceea ce priveste controlerele, ambele console exceleaza, acceptand controlere din ce in ce mai diversificate si personalizate. Nu puteam trece mai departe fara sa scriu macar doua randuri despre Kinetic-ul de la XBox, pentru multi fiind o revolutie. Desi e intr-adevar revolutionar, (parere personala) eu nu ma pot juca stand in picioare, la minim doi metri de televizor. I want to shoot some bastard aliens, not to fitness!.

Cineva m-a intrebat, in dubiu fiind ce sa aleaga dintre PS3 si XBox, pentru care dintre console sunt jocurile mai ieftine. Raspuns: pentru nici una. Pretul unui titlu este acelasi indiferent de consola pentru care este produs. Eventual, puteti incerca sa luati jocul favorit la pachet cu consola, puteti astfel sa faceti economie de cateva sute de lei. Pretul consolelor este cam acelasi. Un XBox costa in jur de 1050 de lei, un PS3 gasindu-l cam tot la acelasi pret. Un XBox cu Kinetic si un joc inclus il gasiti cam la 1500 de lei, iar un PS3 cu joc inclus costa in jur de 1300 de lei. Avantajul PS3-ului e si unitatea Blu-Ray din dotare, cu ocazia asta va faceti si cu un player Blu-Ray de calitate.

In final, ce consola sa aleg? PS3 sau XBox 360? Sau poate Wii? Depinde de buget, de disponibilitatea jocului preferat pe o anumita consola si de categoria de varsta a persoanei careia ii este destinata consola. Daca sunteti un gamer inrait, probabil PS3 sau XBox s-ar potrivi mai bine, pentru copii mai mici sau pentru intreaga familie, un Wii poate fi la fel de distractiv.

Si ca sa termin nostalgic, de Sega si Atari isi mai aduce aminte cineva?

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Cel mai bun DSLR

O intrebare pe care mi-au adresat-o din ce in ce mai multi cunoscuti si pe care, in acelasi timp, am intalnit-o tot mai des pusa pe diverse forumuri. Tinand cont ca detin 3 DSLR-uri, incerc, sper cat mai obiectiv si mai in masura, sa dau raspuns acestei intrebari in postul de fata - unii o sa ma intrebe de ce am trei si de ce nu mi l-am luat din start pe cel mai bun.

Inainte sa raspund efectiv la intrebare, o mica discutie preambul nu strica.

In primul rand, daca ti-ai pus aceasta intrebare, e foarte probabil ca nu deti un DSLR si ti-ai dori sa achizitionezi unul. Multi incepatori gresesc crezand ca un DSLR le va permite sa obtina fotografii mai frumoase. Din start trebuie sa intelegeti ca un DSLR nu va va permite din start sa realizati fotografii precum cele de pe coperta National Geographic, pe langa aparatul in sine mai ai nevoie de un pic (sau mai mult) de talent, experienta, inspiratie si nu in ultimul rand sa deti un pic de teorie si cultura fotografica. Din start va recomand cu caldura aceasta carte a lui Michael Freeman care va va face sa intelegeti unele din secretele fotografiei si in acelasi timp sa va imbunatatiti tehnica.

Si atunci, care sunt avantajele unui DSLR? De ce sunt ele topul gamei aparatelor foto digitale?

In primul rand pentru ca permit o creativiate maxima. Daca majoritatea oamenilor fotografiaza cu ajutorul compactelor in modul auto (din acest motiv se numesc point and shoot camera), DSLR-urile va permit (evident pe langa modul auto) in primul rand sa controlati unii parametri precum diafragama, timpul de expunere sau sensibilitatea ISO. In al doilea rand, DSLR-urile permit folosirea obiectivelor interschimbabile, obiectivele fiind de obicei destinate (nu o luati ca o regula batuta in cuie) unui anumit tip de fotografie: peisaj, portret, wild life, sport & action samd. In al treilea rand, dimensiunea senzorului unui DSLR e de obicei mult mai mare decat dimensiunea senzorului unui aparat foto compact. Ce inseamna acest lucru, vedem un pic mai jos, cert e ca senzor mai mare inseamna pixel mai mare, o mai buna captare a luminii si o reproducere mai fidela a detaliilor.

Si totusi: compact, bridge sau DSLR?

Probabil te-ai jucat cu cel putin un aparat foto compact. Ieftin, insa cu limitari. Poze miscate, galbejite, zoom mic, ochi rosi in fotografii. Bridge-urile ofera o oarecare versatilitate datorita faptului ca permit (majoritatea) moduri manuale de control al diafragmei si al timpului de expunere. In plus fata de compacte (si chiar fata de DSLR-uri) au avantajul unor zoom-uri impresionante ajungand in prezent pana la 36x. Spre deosebire de DSLR-uri, nu permit schimbarea obiectivului, iar obiectivul din dotare cu zoom imens uneori reprezinta un dezavantaj. De ce? Pentru ca zoom mare inseamna compromis din punct de vedere a calitatii optice. Puristii si fotografii profesionisti, prefera des asa numitele obiective prime (fara zoom) tocmai datorita calitatii optice superioare a acestora.

Destul cu vorba, sa ne concetram pe DSLR-uri. In primul rand, probabil ati observat, preturile acestora pornesc de la cateva sute de € (in jur de 400 de € cel mai ieftin) si pot ajunge pana la 10000 de €. Nu sunt tot DSLR-uri? Prin ce se deosebesc? Ce au cele de 10000 de € si ce nu au cele ieftine? De ce ar trebui sa tinem cont cand alegem un DSLR?

Dimensiunea senzorului si numarul de megapixeli

In primul rand trebuie sa intelegeti ca DSLR-urile se impart si ele in entry level si gama profesionala de varf. Daca cititi acest post, probabil unul din gama entry level (scapati ieftin) va este suficient. Nu alergati dupa gama scumpa de varf incepator fiind. Un profesionist va face fotografii la fel de reusite si cu un entry level, pe cand voi veti face fotografii la fel (n-am zis nereusite) cu unul din gama de varf ca si cu un compact. O diferenta majora intre DSLR-urile ieftine entry level si cele de varf (al caror pret incepe de pe la 2000 de €) o reprezinta dimensiunea senzorului optic. Gama de varf este dotata cu un senzor full frame (de aproximativ 36mm × 24mm). Ca sa va faceti idee, dimensiunea acestui senzor full frame e identica cu dimensiunea unei pozitii din filmul (antic) fotografic - daca ati vazut vreunul. DSLR-urile entry level de obicei au asa numitul senzor APS-C, un pic mai mic, diagonala senzorului full frame fiind cam de 1.5, 1.6 ori mai mare ca a unui senzor APS-C. Chiar daca DSLR-urile entry level au senzorul mai mic decat al unui full frame, acesta este in continuare mult mai mare ca cel al unui aparat foto compact mediu. Ca sa intelegeti mai bine, am structurat aceste valori in tabelul de mai jos:

Senzor	Latime	Inaltime
DSLR full frame	36mm	24mm
DSLR APS-C	23.6mm	15.6mm
aparat foto compact mediu	6.16mm	4.62mm

De ce e importanta dimensiunea senzorului? E clar ca senzorul de dimensiune (latime x inaltime) mai mare are suprafata mai mare. Comparati un DSLR full frame cu senzor de 14 megapixeli cu un compact cu aceeasi rezolutie. Pentru a inghesui cei 14 milioane de pixeli pe senzorul de dimensiune mai mica, dimensiunea pixelului pe acest senzor trebuie sa fie si ea mai mica, captand mai putina lumina. Un senzor de dimensiune mai mare poate reproduce astfel mai fidel detaliile. Sper sa ramaneti cu ideea ca megapixeli mai multi nu inseamna neaparat fotografie mai buna. Ca o paranteza, nu veti observa diferenta cu ochiul liber dintre o fotografie tiparita pe hartie format 10x15cm facuta cu aparat de 7 megapixeli si una facuta cu aparatul de 24 de megapixeli.

Am terminat cu dimensiunea senzorului si cu megapixelii. Ce mai au altele in plus fata de celelelate?

Durabilitatea

Gama profesionala de multe ori este destinata unei utilizari intense, in conditii din ce in ce mai diferite si mai vitrege. Daca visati sa deveniti fotoreporter de razboi in deserul din Irak proabil va doriti un Canon sau Nikon cu carcasa din aliaj de titan si aluminiu. Altfel, un body de plastic va este suficient si puteti fara grija sa-l luati la plaja (chiar daca e mult nisip imprejur).

Ergonomia

Unele DSLR-uri chiar si din gama entry level sunt dotate cu un ecran secundar (diferit de display-ul LCD si pozitionat de obicei in partea superioara a aparatului) care permit vizualizarea si modificarea mai rapida a setarilor, fara sa mai fiti nevoiti sa intrati in meniul principal al aparatului. Astfel de DSLR-uri sunt dotate in acelasi timp si cu butoane dedicate modificarilor acestor setari (expunere, diafragma) permitand o ergonomie mai ridicata. Chiar daca nu vi se par relevante aceste dotari, cel putin pentru mine ar cantari greu in alegerea unui DSLR.

Prezenta (sau absenta) motorului de focus in body

Unele DLSR-uri entry level poseda (altele nu) motor de focus in corpul aparatului (motor aproape nelipsit pentru gama de varf). Evident cele fara motor de focus in body sunt mai ieftine (o chestie in minus in costul aparatului). La ce e util acest motor de focus? Unii producatori de aparate foto (spre exemplu Nikon) produc obiective atat cu motor de focus incorporat cat si fara. Evident cele fara motor de focus incorporat sunt mai ieftine (iarasi ceva in minus in costul obiectivului). Astfel de obiective se bazeaza pentru a focusa pe motorul de focus din cadrul aparatului, neputand focusa pe body-urile fara motor de focus. Un body cu motor de focus va functiona perfect atat cu obiectivele fara motor cat si cu cele dotate cu un astfel de motor. Acest aspect este destul de important, pe viitor, daca doriti sa schimbati obiectivul de kit aveti o plaja mai larga de optiuni in alegere obiectivelor (putand alege si obiective fara motor de focus care sunt, dupa cum spuneam, evident mai ieftine).

Daca tot veni vorba de obiective, va intreb cat sunteti de dispusi sa dati dupa o vreme pe un obiectiv la fel de mult cat ati dat pe DSLR in sine? Va avertizez din start ca fotografia poate fi un microb sau un viciu (la fel de grav ca alcolul si fumatul). Va promit insa curand un post despre cele mai bune obiective (ca raport calitate/pret) pentru un anumit tip de fotografie.

Numarul de puncte de focus

Pe foarte multi i-am vazut alergand dupa cat mai multe puncte de focus. 11, 24, 51! Sincer, nu prea inteleg de ce. Personal prefer sa recompun imaginea decat sa aleg punctul de focus. E mai rapid si nici nu risti sa pierzi de multe ori cadre cu adevarat interesante.

Mecanismul de reducere a vibratiilor

Un astfel de mecanism exista cam la toti producatorii. Numit Vibration Reduction la Nikon, Steady Shot la Sony sau Image Stabilization la Canon scopul sau e acelasi, de a reduce procentul de "imagini miscate" (fie datorita luminii insuficiente seara sau in interior, fie datorita maini mai putin sigure a fotografului). Dintre toti producatori doar Sony a adoptat plasarea acestui mecansim in interiorul aparatului, restul lasand problema la latitudinea obiectivului. Evident in pretul unui obiectiv intervine iarasi factorul are sau nu ceva in plus, in cazul de fata mecanism de reducere a vibratiilor. Sincer vorbind, nu as tine cont de acest fapt ca sa aleg un DSLR de la Sony (mai degraba ar conta faptul ca unele DSLR-uri de la Sony sunt singurele care focalizeaza cu obiectivele de la Carl Zeiss). Avantajul DSLR-urilor e ca pentru reducerea "imaginilor miscate" pot sari in ajutor si alte facilitati cum ar fi deschiderea diafragmei sau o sensiblitate ISO mai ridicata. Si daca tot veni vorba, cu cat un senzor este mai nou probabil este capabil de o sensibilitate ISO mai ridicata, iar pretul aparatului pe care este montat va fi pe masura.

Alte briz briz-uri

Din start va spun ca briz briz-uri precum ecranele rotative si filmarea HD sau full HD ma lasa reci. Ecranul rotativ e util atunci cand vrei sa fotografiezi in modul Live-view din unghiuri imposibile, dar in rest mi se pare ca mai mult incurca. In ceea ce priveste filmarea, daca e important, puteti lua in considerare si acest factor, dar e bine sa stiti din start, majoritatea DSLR-urilor nu pot filma HD pentru foarte mult timp. Explicatia? Senzorul e conceput pentru expuneri scurte, la filmari (expuneri) de lunga durata tinde sa se incalzeasca ceea ce poate afecta calitatea imaginii. O alta problema o reprezinta diversele mecanisme de reducere a vibratiilor (fie din aparat, fie din obiectiv), mecanisme care lasa o amprenta sonora de obicei pe inregistrarea video. Numai eu sunt de parere ca telefonul e telefon, aparatul foto aparat foto si camera video camera video?

N-am insistat asupra marcii. Piata e dominata de Nikon si Canon, cam la egalitate, nici unul din cei doi producator nedistantandu-se clar in invingator. Pe locul trei e Sony care iarasi cu seria Alpha e demn de luat in seama. Nikon are avantajul monturii F, cea mai veche de pe piata, practic pe un DSLR Nikon din 2012 putand fi montat cu anumite limitari un obiectiv produs de Nikon in anii 60. De acelasi avantaj se bucura si Sony care a preluat si a mentinut pe seria Alpha montura introdusa de Konika Minolta.

Si totusi, care e cel mai bun DSLR? Daca ar sa aleg unul acum probabil as opta pentru un Nikon D7000. Pretul o sa vi se para cam piparat, dar orice altceva ati alege faceti compromisuri. Si cel putin la Nikon, nu as accepta compromisul lipsei motorului din body. Unii vor sustine sus si tare ca toate obiectivele noi produse de Nikon sunt dotate cu motor de focus, insa exista o seride de terti producatori de obiective unele nedotate cu motor de focus dar care exceleaza din punct de vedere optic (si aici ma gandesc la cei de la Tokina). De ce Nikon D7000? Pentru ca nu ii gasesc nici un neajuns, in afara pretului putin piparat. E dotat cu motor de focus in body, are al doilea display pentru o ergonomie mai mare, are un senzor de ultima generatie de 16 Megapixeli capabil de ISO 6400 si filmare full HD.

Poate ati observat ca v-am recomandat doar body-ul, fara obiectiv. Sfatul meu e sa fugiti de obiectivul de kit standard 18-55 si chiar mai scumpul 18-105 cu care este livrat de obicei. Poate cel mai bun obiectiv all around, din punct de vedere al raportului pret/calitate, il reprezinta 16-85-ul (sau mai complet Nikon AF-S DX NIKKOR 16-85mmf/3.5-5.6G ED VR), care iarasi nu pot sa spun ca e ieftin, dar in comparatie cu clasa pro are un pret accesibil. De altfel, comentariile de pe F64 legate de acest obiectiv spun totul despre el.

Un mic atu in favoarea Nikon si in detrimentul Canon-ului ar fi ca Nikon ofera in Romania 3 ani de garantie pentru orice DSLR sau obiectiv Nikon (2 standard + 1 la inregistrarea produsului).

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Persoanele interesate de acest articol au mai citit de asemenea si articolul (articolele): Canon EOS 650D, Promotii Nikon

Cel mai bun router wireless

Care e cel mai bun router wireless? Iarasi una dintre intrebarile des intalnite pe forumuri. De ce m-am hotarat sa scriu postul de fata? Pentru ca am vazut atatea raspunsuri stupide date atat pe forumuri cat si de "mari specialisti" pe diverse bloguri de m-am crucit.

Ca sa nu o lungesc prea mult, va dau mai intai raspunsurile si apoi analizam motivele:

1. D-Link DIR-300 (in special datorita pretului)

2. Linkys WRT54GL (best wireless router ever)

Ati intrebat de un router si eu v-am spus doua. Acum haideti sa va spun si motivele. Sa vedem de ce ar trebui sa tinem cont cand dorim sa achizitionam un router wireless.

1. Pretul. Din pacate un factor luat de multi in considerare, multi cumpara ce e mai ieftin si regreata mai tarziu. Din start va spun sa fugiti de router-ele la promotie si super preturi aflate la intrarea in supermarketuri. Nu va indemn sa nu cumparati de aici ci sa nu cumparati in necunostinta de cauza cel mai ieftin lucru.

2. Tehnologia wireless. Ne multumeste un router 802.11g din generatia putin mai veche care atinge maxim 54 de Mbits (vorba vine, in realitate viteza e mult mai mica) sau ne dorim un router din generatia noua 802.11n capabil de viteze (teoretice) de pana la 150 Mbits si arie de acoperire aproximativ dubla?

3. Tehnologia de conectare la Internet. Unii veti avea nevoi speciale cum ar fi un router ADSL sau un router 3G. Probabil majoritatea aveti nevoie de un router wireless obisnuit cu un port RJ45 de WAN si 4 de LAN.

4. Eventualele dotari suplimentare cum ar fi porturi USB. Pana de ceva vreme consideram routerele cu port USB un moft. Si inca cred ca sunt pentru multi care le achizitioneaza in necunostinta de cauza si nu folosesc aceste facilitati niciodata. Dar uneori e chiar util cand vrei sa listezi de pe latop, imprimanta e conectata la desktop si nu mai vrei sa-l pornesti si pe acesta din urma.

5. Marca. Exista ca peste tot marci mai bune si mai putin bune, marci mai cunoscute si mai putin cunoscute. In ordinea preferintelor mele Linksys si D-Link. De ce? Pentru ca Linksys e o divizie a Cisco, firma care duce in
spate (la propriu) toata reteaua Internet. D-Link pentru ca incearca sa tine pasul si pentru punctul 7 de mai jos.

6. Design-ul. No comment. Poate ce e pe gustul meu nu e pe gustul vostru si invers.

7. Memoria interna a router-ului, dimensiunea memoriei flash si procesorul acestuia. Suporta firmware alternativ sau nu?

Am lasat ce e mai important la sfarsit. Din pacate nu veti gasi pe nici un ambalaj nici una dintre aceste caracteristici. Daca toate cele de mai sus le puteti afla de pe ambalajul routerului aici e mai greu. Sfatul meu e sa va notati ce v-a suras ca pret, marca, design si apoi sa cautati un pic pe Internet ce e cu routerul respectiv. Multe routere ieftine au numai 8 Megabytes de RAM. Astfel de routere nu fac fata unui numar mare de conexiuni daca sunteti un impatimit al torrentelor (conexiuni pe care trebuie sa le pastreze in tabela NAT si care pot ajunge pana ca cateva mii). Efect: blocaj, resetare, viteza mica, deconectare frecventa. Routerele cu cel putin 4 Megabytes de memorie Flash suporta firmware-uri alternative, cel mai popular (si bun) e DD-WRT. Sfat final: verificati daca router-ul pe care doriti sa-l cumparati suporta DD-WRT (aici: http://www.dd-wrt.com/site/support/router-database). Daca da si va e in buget, go for it. Merita si daca nu veti schimba firmware-ul niciodata. Aveti insa garantia unor specificatii hardware mai ridicate.

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.