sâmbătă, 25 februarie 2012

Saraca limba romana

Cu mai bine de un an in urma publicam pe blog un articol cu titlul Soft in limba romana in care criticam modul idiot de localizare in limba romana a unor aplicatii oferite din pacate de firme cu pretentii.

Zilele trecute navigam pe site-urile unor magazine de componente electronice prezente in on-line-ul romanesc in cautarea... nu conteaza. In oferta unui astfel de magazin (nu merita nici macar sa-i dau numele) am gasit produsul de care eram interesat si am aflat cu stupoare ca printre caracteristicile lui se regaseste si "Afisor: LED cu 3 digiti". WTF? (scuze, acum cred ca mi-am batut si eu joc de limba romana) De cand "Display" se traduce cu "Afisor"?. Puteau foarte usor sa-i spuna "Afisaj", dar cred ca nu-si bateau joc de limba romana nici daca il lasau "Display". Iar exprimarea cu "digiti" chiar m-a lasat masca. Mi-a venit sa le trimit un mail sa-i anunt respectos ca in limba romana exista cuvantul "cifre" care se potriveste de minune. Mi-am dat seama ca le fac un serviciu, din timpul meu, iar ei nu tocmai il merita.

Un pic pe langa subiect, dar o prostioara la fel de mare: pe un alt site (din aceeasi categorie) am aflat ca produsul de care sunt eu intereat poate opera intre anumite temperaturi, limitele fiind exprimate in grade Fahrenheit. Ar trebui sa fiu multumit ca produsul respectiv nu e capabil sa zboare cu nu stiu cate mile pe ora? Inteleg ca unele caracteristici ale produselor (spre exemplu diagonala monitoarelor) se exprima, unanim acceptat, in unitati de masura care nu ne sunt caracteristice romanilor, dar chiar nu sunt curios cate ozs (adica uncii) cantareste painea pe care o cumpar de la magzinul din colt.

luni, 20 februarie 2012

Cel mai bun browser

In primul rand acest post este un raspuns articolelor "ieftine" aparute in mediul on-line romanesc care au anuntat cu surle si trambite ca "Chrome, a devenit al doilea cel mai folosit browser din lume, după Internet Explorer". Mi s-a facut in primul rand scarba de modul ieftin de preluare si traducere a unei informatii in limba engleza care prezinta niste cifre care nu au absolut nici o sustinere in mediul on-line romanesc. Autorii articolelor, evident niste semidocti in ale Internetului...

In urma cu mai bine de un an postam un articol pe blog legat de gradul de utilizare al celor mai populare browsere in mediul on-line romanesc. Cum in ultimul an s-au produs miscari destul de semnificative in acest domeniu, m-am gandit ca o comparatie intre prezent si situatia de acum un an e utila, relevand de fapt care este trendul in aceasta privinta. Ca si atunci, datele sunt valabile pentru un site din .ro cu numar de vizitatori semnificativi (cel putin 500.000 lunar).

Ca o recapitulare scurta acum un an si un pic (decembrie 2010) situatia statea in modul urmator:

Cel mai bun browser 2010
Decembrie 2010

Si ca sa nu o lungim prea mult, in prezent situatia sta cam asa:

Cel mai bun browser 2012
Februarie 2012

Comparativ, daca asezam cifrele intr-un tabel le putem interpreta mai usor:

BrowserDecembrie 2010Februarie 2012
Firefox42.79 %33.12 %
Internet Explorer32.12 %20.63 %
Chrome14.57 %30.93 %
Opera6.40 %6.63 %
Safari2.70 %3.83 %
altele
(mai ales browsere mobile)
1.42 %4.86 %

Ce putem deduce din aceste cifre?

In primul rand Firefox (din pacate) si Internet Explorer sunt in cadere libera. Desi este inca cel mai popular browser din Romania, Firefox isi simte amenintata pozitia de Chrome care a trecut la pas de Internet Explorer, practic Chrome-ul dublandu-si in ultimul an numarul de adepti in Romania.

De ce oare? De ce a prins asa de mult Chrome-ul? Sa fie oare publicitatea discreta a celor de la Google? Fara sa vreau sa dau un raspuns, am sa va povestesc o mica intamplare. Ajutam o colega sa-si deviruseze un laptop (genul de fufa care da Ok, Allow, Continue, Next, Yes la orice mesaj) si am avut nevoie sa downloadez ceva. Din instinct, am pornit Firefox-ul, care cu greu, dupa un minut, un minut si ceva s-a urnit ca mai apoi sa crape imediat... Replica colegei: "Din acest motiv am renuntat la el si am trecut pe Google Chrome"... Replica mea: "Dar cele 6 toolbar-uri din ce motiv le-ai instalat"? "Pai s-au instalat ele". No comment. Asa-zisul feature introdus de Internet Explorer (cred, nici nu mai tin minte daca ei sau cei de la Netscape au venit cu aceasta idee) numit toolbar cred ca s-a dovedit fatal. In ceasul al 12-lea ultimele versiuni de IE si Firefox ma atentioneaza ca anumite plugin-uri si toolbar-uri incetinesc lansarea browserului, ca sa nu mai vorbesc de consum de memorie, crash-uri, poor desing, caracterul addware sau spyware uneori a acestora. Voi cate toolbar-uri aveti instalate la IE? Dar la Firefox? Dar la Chrome?

Fara indoiala Chrome-ul va trece si de Firefox. V-ati intrebat vreodata de ce a mai fost nevoie de un nou browser si de ce cei de la Google au tinut mortis sa aiba browser-ul lor? Raspunsul vi-l promit intr-un viitor post pe blog.

Ce mai putem deduce din tabelul comparativ de mai sus? Opera si-a pastrat pozitia de nisa. Inclusiv eu sunt printre aceia care folosc ocazional acest browser, recunosc mai ales pentru debugging si testare cross browser. Safari prinde din ce in ce mai mult si la noi mai ales datorita cresterii vanzarilor de iPad-uri. Cea mai mare creste, de peste 300%, a inregistrat-o segmentul browserelor mobile. Tinand cont ca tot mai multi dintre noi navigam de pe smart phone-uri, fie ele cu iOS fie cu Android, acest lucru nu mai mira pe nimeni.

Ce ne va rezerva viitorul vom vedea... Va promit un nou post in momentul in care vom avea un nou campion.

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

joi, 9 februarie 2012

Informatica in liceu

Pe mai multi profesori de informatica de facultate i-am auzit mereu sa se planga de modul in care este predata informatica in liceu. Zilele acestea am inteles si eu de ce. Un baiat din vecini, elev in clasa a IX-a la un liceu cu o sectie de profil, stiind ca "domnul de la 2" e bun la informatica, m-a rugat sa il ajut in rezolvarea unei probleme in pseudocod.

Enuntul problemei:

Se da un numar natural n. Sa se determine cel mai mare numar prim mai mic decat n.

Bun, nimic complicat. Unde e problema si unde vreau eu sa ajung de fapt? La modul "tâmp" de fortare a elevilor sa toceasca dea dreptul algoritmii. Ii ofer copilului urmatoare solutie, intr-un pseudocod cat mai apropiat de pseudocodul profesorului de la liceu:

intreg n, i, gasit;
citeste n;
i = n - 1;
gasit = 0;
cat timp ! gasit
inceput
   daca i este prim
   inceput
      afisare i;
      gasit = 1;
   sfarsit
   i = i - 1;
sfarsit

Bun, problema rezolvata. Copilul baiat desptet, ma intreaba imediat ce e cu conditia daca "i este prim". A urmat aproximativ urmatorul dialog intre noi:

Eu: Exceptand conditia respectiva, restul problemei l-ai inteles?
El: Da, e foarte simpla. N-am inteles cum de putem scrie daca "i este prim".
Eu: Pai aia e cu totul o alta problema pe care o ai rezolvata deja doua pagini inainte in caiet daca te uiti.
El: Stiu ca o am, dar nu trebuie sa o "bagam" si pe problema aia in asta?

Bun frate, nu i-ai invatat inca subprograme, dar nu forta copiii sa scrie programe in pseudocod lungi de 2 pagini. Ma intreb cati din profesorii de informatica din liceu au citit cartea lui Robert C. Martin: "Clean Code: A Handbook of Agile Software Craftsmanship". O traducere interesanta a unui citat celebru din aceasta carte am gasit pe CodingRomania.net:

Cele doua reguli de baza in scrierea unei functii sunt:
i) o functie trebuie sa fie foarta scurta;
ii) o functie trebuie sa fie mai scurta decat spune prima regula.

Poate ca unii dintre cititorii blogului imi vor reprosa ca algoritmul meu in pseudocod da rateuri pentru n = 2 spre exemplu si ca nu valideaza datele de intrare. Ce validare? In liceu nu s-a auzit de validarea datelor de intrare!

Adevarul e ca nici nu ar trebui sa fim pretentiosi cu profii de info din liceu. Un absolvent bun al unei facultatii de informatica sau calculatoare sigur nu se face prof de info. Pentru ce? Pentru 800 de lei (sau pe acolo, Boc knows).

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

marți, 7 februarie 2012

Cea mai buna consola

Care e cea mai buna consola de jocuri?


Pentru ca am vazut in ultimul timp o adevara nebunie in jurul meu legata de console (ba chiar campionate intregi in noaptea de revelion 2011-2012) si intrebarea legata de cea mai buna consola mi-a fost pusa si ea de cateva zeci de ori in ultimele luni, m-am hotarat sa scriu postul de fata, primul dintr-o serie pe care o voi dedica gaming-ului in general.

Ca de obicei, nu o sa va bag pe gat o anumita consola, o sa trecem in revista cele mai importante caracteristici ale acestora, in ideea de a putea alege mai informat si mai in cunostinta de cauza.

Ce apreciem sau nu la o consola?

Vechimea pe piata. Cu cat e mai veche, probabil cu atat e depasita deja moral, capabilitatile hardware ale consolei sunt limitate, in special cele grafice. Jocurile existente probabil nu se ridica din punct de vedere grafic la ultimele aparitii. Dar totusi aceste console au doua atuuri mari. Primul ar fi pretul acestor console. Spre exemplu o consola PlayStation2 poate fi achizitionata la un pret modic de 400 de lei. Al doilea atu ar fi faptul ca jocurile pentru aceste console sunt relativ ieftine, costa mult mai putin ca ultimele titluri aparute disponibile pentru PlayStation3 sau XBox 360, puteti gasi chiar si second hand la un pret derizoriu sau le puteti impruta de la prieteni care s-au plictisit de ele.

Consola portabila sau nu?

Desi nu doream initial sa trec in revista consolele portabile, totusi cateva randuri merita dedicate si acestora. Singurele predendente la titlul de cea mai buna consola portabila sunt in momentul de fata Nintendo 3DS si evident PSP-ul de la Sony. PSP-ul are avantajul pretului, Nintendo 3DS fiind in dezavantaj din acest punct de vedere (800 de lei mi se pare chiar mult, cu toata grafica ei 3D, pentru o consola de buzunar, e mai scumpa chiar decat un Wii produs tot de Nintendo). In plus, unele jocuri de succes cum ar fi Grand Theft Auto sunt disponibile pentru PSP si nu sunt disponibile pentru 3DS (ca si o parenteza, primele versiuni de GTA au fost disponibile totusi pentru o consola produsa de Nintendo, numita Game Boy Advance).

Si acum sa trecem la concurentii seriosi. Aici, lucrurile sunt destul de clare. Sau nu? Practic pe piata se bat pentru suprematie trei console:


Specificatiile hardware

Pe Wii, nu stiu de ce am am
categorisit-o la concurentii seriosi. O vad mai degraba plasata intre un PlaySation2 si un PlaySation3, desi initial se dorea a fi un concurent pentru PSP3 si XBox 360. Aparuta initial in 2006, recent in 2011 a avut parte de un facelift. Probabil isi merita locul aici datorita accesoriilor cu care vine, specifice celorlalte doua console: controlerele wireless si telecomanda care poate fi folosita ca pointing device (laser, frate!) detectand in acelasi timp miscarea in cele trei dimensiunii. De ce o vad la mijloc intre PS2 si PS3? In primul rand, datorita specificatiilor hardware. Tot in aceasta ordine de idei, spre deosebire de PlayStation3 sau XBox 360, Wii nu este dotat cu iesire HDMI, nefiind capabila sa redea HD 720p sau Full HD 1080p semnal catre un televizor LED sau LCD. In al doilea rand, inclusiv pretul cu care se comercializeaza si la noi (cam 650, 700 de lei) o plaseaza intre acestea.

ConsolaPS2WiiPS3XBox 360
Procesor294 Mhz729 MHz3.2 GHz3.2 GHz
GPU147 Mhz243 MHz550 MHz500 Mhz
Memorie RAM32 Mb64 Mb256 Mb512 Mb

Cu toate aceste neajunsuri se pare ca Wii totusi la nivel mondial (poate datorita pretului) depaseste ca numar de unitati vandute atat PS3 cat si XBox. Daca PS3 si XBox le vad ca pe niste console dedicate game-rilor inraiti, Wii il vad mai degraba ca pe o consola dedicata intregii familii si unor categorii diversificate ca varsta.

De la lansare, atat Sony cat si Microsoft si-au imbunatatit periodic consolele, desi specificatiile de baza au ramas cam aceleasi. Au trecut la tehnologia de fabricatie a procesoarelor in 45nm (fapt ce a dus la console mai silentioase datorita racirii mai facile), au marit continuu capacitatea hardiskului integrat sau au scos (Sony) modele dotate inclusiv cu Blu-Ray in locul clasicei deja unitatii de DVD.

Toate cele trei console permit intr-un mod sau altul conectivitatea la Internet. XBox-ul este dotat cu port de LAN, putand fi capabil optional si de conectivitate wireless. PS3-ul este dotat din start atat cu port LAN cat si cu wireless, aceasta din urma lipsind la modelele buget. Consolele Wii sunt dotate cu conectivitate wireless, conexiunea LAN facandu-se printr-un adaptor USB optional.


Avantajul PS3 si XBox stau in primul rand in specificatiile hardware mai ridicate capabile sa suporte (teoretic) jocuri cu grafica mai complexa. In ceea ce priveste controlerele, ambele console exceleaza, acceptand controlere din ce in ce mai diversificate si personalizate. Nu puteam trece mai departe fara sa scriu macar doua randuri despre Kinetic-ul de la XBox, pentru multi fiind o revolutie. Desi e intr-adevar revolutionar, (parere personala) eu nu ma pot juca stand in picioare, la minim doi metri de televizor. I want to shoot some bastard aliens, not to fitness!.

Cineva m-a intrebat, in dubiu fiind ce sa aleaga dintre PS3 si XBox, pentru care dintre console sunt jocurile mai ieftine. Raspuns: pentru nici una. Pretul unui titlu este acelasi indiferent de consola pentru care este produs. Eventual, puteti incerca sa luati jocul favorit la pachet cu consola, puteti astfel sa faceti economie de cateva sute de lei. Pretul consolelor este cam acelasi. Un XBox costa in jur de 1050 de lei, un PS3 gasindu-l cam tot la acelasi pret. Un XBox cu Kinetic si un joc inclus il gasiti cam la 1500 de lei, iar un PS3 cu joc inclus costa in jur de 1300 de lei. Avantajul PS3-ului e si unitatea Blu-Ray din dotare, cu ocazia asta va faceti si cu un player Blu-Ray de calitate.

In final, ce consola sa aleg? PS3 sau XBox 360? Sau poate Wii? Depinde de buget, de disponibilitatea jocului preferat pe o anumita consola si de categoria de varsta a persoanei careia ii este destinata consola. Daca sunteti un gamer inrait, probabil PS3 sau XBox s-ar potrivi mai bine, pentru copii mai mici sau pentru intreaga familie, un Wii poate fi la fel de distractiv.


Si ca sa termin nostalgic, de Sega si Atari isi mai aduce aminte cineva?

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

vineri, 3 februarie 2012

Cel mai bun DSLR

O intrebare pe care mi-au adresat-o din ce in ce mai multi cunoscuti si pe care, in acelasi timp, am intalnit-o tot mai des pusa pe diverse forumuri. Tinand cont ca detin 3 DSLR-uri, incerc, sper cat mai obiectiv si mai in masura, sa dau raspuns acestei intrebari in postul de fata - unii o sa ma intrebe de ce am trei si de ce nu mi l-am luat din start pe cel mai bun.

Inainte sa raspund efectiv la intrebare, o mica discutie preambul nu strica.

In primul rand, daca ti-ai pus aceasta intrebare, e foarte probabil ca nu deti un DSLR si ti-ai dori sa achizitionezi unul. Multi incepatori gresesc crezand ca un DSLR le va permite sa obtina fotografii mai frumoase. Din start trebuie sa intelegeti ca un DSLR nu va va permite din start sa realizati fotografii precum cele de pe coperta National Geographic, pe langa aparatul in sine mai ai nevoie de un pic (sau mai mult) de talent, experienta, inspiratie si nu in ultimul rand sa deti un pic de teorie si cultura fotografica. Din start va recomand cu caldura aceasta carte a lui Michael Freeman care va va face sa intelegeti unele din secretele fotografiei si in acelasi timp sa va imbunatatiti tehnica.

Si atunci, care sunt avantajele unui DSLR? De ce sunt ele topul gamei aparatelor foto digitale?

In primul rand pentru ca permit o creativiate maxima. Daca majoritatea oamenilor fotografiaza cu ajutorul compactelor in modul auto (din acest motiv se numesc point and shoot camera), DSLR-urile va permit (evident pe langa modul auto) in primul rand sa controlati unii parametri precum diafragama, timpul de expunere sau sensibilitatea ISO. In al doilea rand, DSLR-urile permit folosirea obiectivelor interschimbabile, obiectivele fiind de obicei destinate (nu o luati ca o regula batuta in cuie) unui anumit tip de fotografie: peisaj, portret, wild life, sport & action samd. In al treilea rand, dimensiunea senzorului unui DSLR e de obicei mult mai mare decat dimensiunea senzorului unui aparat foto compact. Ce inseamna acest lucru, vedem un pic mai jos, cert e ca senzor mai mare inseamna pixel mai mare, o mai buna captare a luminii si o reproducere mai fidela a detaliilor.

Si totusi: compact, bridge sau DSLR?

Probabil te-ai jucat cu cel putin un aparat foto compact. Ieftin, insa cu limitari. Poze miscate, galbejite, zoom mic, ochi rosi in fotografii. Bridge-urile ofera o oarecare versatilitate datorita faptului ca permit (majoritatea) moduri manuale de control al diafragmei si al timpului de expunere. In plus fata de compacte (si chiar fata de DSLR-uri) au avantajul unor zoom-uri impresionante ajungand in prezent pana la 36x. Spre deosebire de DSLR-uri, nu permit schimbarea obiectivului, iar obiectivul din dotare cu zoom imens uneori reprezinta un dezavantaj. De ce? Pentru ca zoom mare inseamna compromis din punct de vedere a calitatii optice. Puristii si fotografii profesionisti, prefera des asa numitele obiective prime (fara zoom) tocmai datorita calitatii optice superioare a acestora.

Destul cu vorba, sa ne concetram pe DSLR-uri. In primul rand, probabil ati observat, preturile acestora pornesc de la cateva sute de € (in jur de 400 de € cel mai ieftin) si pot ajunge pana la 10000 de €. Nu sunt tot DSLR-uri? Prin ce se deosebesc? Ce au cele de 10000 de € si ce nu au cele ieftine? De ce ar trebui sa tinem cont cand alegem un DSLR?

Dimensiunea senzorului si numarul de megapixeli


In primul rand trebuie sa intelegeti ca DSLR-urile se impart si ele in entry level si gama profesionala de varf. Daca cititi acest post, probabil unul din gama entry level (scapati ieftin) va este suficient. Nu alergati dupa gama scumpa de varf incepator fiind. Un profesionist va face fotografii la fel de reusite si cu un entry level, pe cand voi veti face fotografii la fel (n-am zis nereusite) cu unul din gama de varf ca si cu un compact. O diferenta majora intre DSLR-urile ieftine entry level si cele de varf (al caror pret incepe de pe la 2000 de €) o reprezinta dimensiunea senzorului optic. Gama de varf este dotata cu un senzor full frame (de aproximativ 36mm × 24mm). Ca sa va faceti idee, dimensiunea acestui senzor full frame e identica cu dimensiunea unei pozitii din filmul (antic) fotografic - daca ati vazut vreunul. DSLR-urile entry level de obicei au asa numitul senzor APS-C, un pic mai mic, diagonala senzorului full frame fiind cam de 1.5, 1.6 ori mai mare ca a unui senzor APS-C. Chiar daca DSLR-urile entry level au senzorul mai mic decat al unui full frame, acesta este in continuare mult mai mare ca cel al unui aparat foto compact mediu. Ca sa intelegeti mai bine, am structurat aceste valori in tabelul de mai jos:


SenzorLatimeInaltime
DSLR full frame36mm24mm
DSLR APS-C23.6mm15.6mm
aparat foto compact mediu6.16mm4.62mm

De ce e importanta dimensiunea senzorului? E clar ca senzorul de dimensiune (latime x inaltime) mai mare are suprafata mai mare. Comparati un DSLR full frame cu senzor de 14 megapixeli cu un compact cu aceeasi rezolutie. Pentru a inghesui cei 14 milioane de pixeli pe senzorul de dimensiune mai mica, dimensiunea pixelului pe acest senzor trebuie sa fie si ea mai mica, captand mai putina lumina. Un senzor de dimensiune mai mare poate reproduce astfel mai fidel detaliile. Sper sa ramaneti cu ideea ca megapixeli mai multi nu inseamna neaparat fotografie mai buna. Ca o paranteza, nu veti observa diferenta cu ochiul liber dintre o fotografie tiparita pe hartie format 10x15cm facuta cu aparat de 7 megapixeli si una facuta cu aparatul de 24 de megapixeli.

Am terminat cu dimensiunea senzorului si cu megapixelii. Ce mai au altele in plus fata de celelelate?

Durabilitatea


Gama profesionala de multe ori este destinata unei utilizari intense, in conditii din ce in ce mai diferite si mai vitrege. Daca visati sa deveniti fotoreporter de razboi in deserul din Irak proabil va doriti un Canon sau Nikon cu carcasa din aliaj de titan si aluminiu. Altfel, un body de plastic va este suficient si puteti fara grija sa-l luati la plaja (chiar daca e mult nisip imprejur).

Ergonomia


Unele DSLR-uri chiar si din gama entry level sunt dotate cu un ecran secundar (diferit de display-ul LCD si pozitionat de obicei in partea superioara a aparatului) care permit vizualizarea si modificarea mai rapida a setarilor, fara sa mai fiti nevoiti sa intrati in meniul principal al aparatului. Astfel de DSLR-uri sunt dotate in acelasi timp si cu butoane dedicate modificarilor acestor setari (expunere, diafragma) permitand o ergonomie mai ridicata. Chiar daca nu vi se par relevante aceste dotari, cel putin pentru mine ar cantari greu in alegerea unui DSLR.

Prezenta (sau absenta) motorului de focus in body


Unele DLSR-uri entry level poseda (altele nu) motor de focus in corpul aparatului (motor aproape nelipsit pentru gama de varf). Evident cele fara motor de focus in body sunt mai ieftine (o chestie in minus in costul aparatului). La ce e util acest motor de focus? Unii producatori de aparate foto (spre exemplu Nikon) produc obiective atat cu motor de focus incorporat cat si fara. Evident cele fara motor de focus incorporat sunt mai ieftine (iarasi ceva in minus in costul obiectivului). Astfel de obiective se bazeaza pentru a focusa pe motorul de focus din cadrul aparatului, neputand focusa pe body-urile fara motor de focus. Un body cu motor de focus va functiona perfect atat cu obiectivele fara motor cat si cu cele dotate cu un astfel de motor. Acest aspect este destul de important, pe viitor, daca doriti sa schimbati obiectivul de kit aveti o plaja mai larga de optiuni in alegere obiectivelor (putand alege si obiective fara motor de focus care sunt, dupa cum spuneam, evident mai ieftine).

Daca tot veni vorba de obiective, va intreb cat sunteti de dispusi sa dati dupa o vreme pe un obiectiv la fel de mult cat ati dat pe DSLR in sine? Va avertizez din start ca fotografia poate fi un microb sau un viciu (la fel de grav ca alcolul si fumatul). Va promit insa curand un post despre cele mai bune obiective (ca raport calitate/pret) pentru un anumit tip de fotografie.

Numarul de puncte de focus


Pe foarte multi i-am vazut alergand dupa cat mai multe puncte de focus. 11, 24, 51! Sincer, nu prea inteleg de ce. Personal prefer sa recompun imaginea decat sa aleg punctul de focus. E mai rapid si nici nu risti sa pierzi de multe ori cadre cu adevarat interesante.

Mecanismul de reducere a vibratiilor


Un astfel de mecanism exista cam la toti producatorii. Numit Vibration Reduction la Nikon, Steady Shot la Sony sau Image Stabilization la Canon scopul sau e acelasi, de a reduce procentul de "imagini miscate" (fie datorita luminii insuficiente seara sau in interior, fie datorita maini mai putin sigure a fotografului). Dintre toti producatori doar Sony a adoptat plasarea acestui mecansim in interiorul aparatului, restul lasand problema la latitudinea obiectivului. Evident in pretul unui obiectiv intervine iarasi factorul are sau nu ceva in plus, in cazul de fata mecanism de reducere a vibratiilor. Sincer vorbind, nu as tine cont de acest fapt ca sa aleg un DSLR de la Sony (mai degraba ar conta faptul ca unele DSLR-uri de la Sony sunt singurele care focalizeaza cu obiectivele de la Carl Zeiss). Avantajul DSLR-urilor e ca pentru reducerea "imaginilor miscate" pot sari in ajutor si alte facilitati cum ar fi deschiderea diafragmei sau o sensiblitate ISO mai ridicata. Si daca tot veni vorba, cu cat un senzor este mai nou probabil este capabil de o sensibilitate ISO mai ridicata, iar pretul aparatului pe care este montat va fi pe masura.

Alte briz briz-uri


Din start va spun ca briz briz-uri precum ecranele rotative si filmarea HD sau full HD ma lasa reci. Ecranul rotativ e util atunci cand vrei sa fotografiezi in modul Live-view din unghiuri imposibile, dar in rest mi se pare ca mai mult incurca. In ceea ce priveste filmarea, daca e important, puteti lua in considerare si acest factor, dar e bine sa stiti din start, majoritatea DSLR-urilor nu pot filma HD pentru foarte mult timp. Explicatia? Senzorul e conceput pentru expuneri scurte, la filmari (expuneri) de lunga durata tinde sa se incalzeasca ceea ce poate afecta calitatea imaginii. O alta problema o reprezinta diversele mecanisme de reducere a vibratiilor (fie din aparat, fie din obiectiv), mecanisme care lasa o amprenta sonora de obicei pe inregistrarea video. Numai eu sunt de parere ca telefonul e telefon, aparatul foto aparat foto si camera video camera video?

N-am insistat asupra marcii. Piata e dominata de Nikon si Canon, cam la egalitate, nici unul din cei doi producator nedistantandu-se clar in invingator. Pe locul trei e Sony care iarasi cu seria Alpha e demn de luat in seama. Nikon are avantajul monturii F, cea mai veche de pe piata, practic pe un DSLR Nikon din 2012 putand fi montat cu anumite limitari un obiectiv produs de Nikon in anii 60. De acelasi avantaj se bucura si Sony care a preluat si a mentinut pe seria Alpha montura introdusa de Konika Minolta.

Si totusi, care e cel mai bun DSLR? Daca ar sa aleg unul acum probabil as opta pentru un Nikon D7000. Pretul o sa vi se para cam piparat, dar orice altceva ati alege faceti compromisuri. Si cel putin la Nikon, nu as accepta compromisul lipsei motorului din body. Unii vor sustine sus si tare ca toate obiectivele noi produse de Nikon sunt dotate cu motor de focus, insa exista o seride de terti producatori de obiective unele nedotate cu motor de focus dar care exceleaza din punct de vedere optic (si aici ma gandesc la cei de la Tokina). De ce Nikon D7000? Pentru ca nu ii gasesc nici un neajuns, in afara pretului putin piparat. E dotat cu motor de focus in body, are al doilea display pentru o ergonomie mai mare, are un senzor de ultima generatie de 16 Megapixeli capabil de ISO 6400 si filmare full HD.

Poate ati observat ca v-am recomandat doar body-ul, fara obiectiv. Sfatul meu e sa fugiti de obiectivul de kit standard 18-55 si chiar mai scumpul 18-105 cu care este livrat de obicei. Poate cel mai bun obiectiv all around, din punct de vedere al raportului pret/calitate, il reprezinta 16-85-ul (sau mai complet Nikon AF-S DX NIKKOR 16-85mmf/3.5-5.6G ED VR), care iarasi nu pot sa spun ca e ieftin, dar in comparatie cu clasa pro are un pret accesibil. De altfel, comentariile de pe F64 legate de acest obiectiv spun totul despre el.

Un mic atu in favoarea Nikon si in detrimentul Canon-ului ar fi ca Nikon ofera in Romania 3 ani de garantie pentru orice DSLR sau obiectiv Nikon (2 standard + 1 la inregistrarea produsului).

V-a placut postul? Fiti sociabili si dati mai departe pe reteaua de socializare preferata.

Persoanele interesate de acest articol au mai citit de asemenea si articolul (articolele): Canon EOS 650D, Promotii Nikon